#jurnaldecalator: Evadează prin România și bucură-te de țara ta. Ziua 3: Mălâncrav – Biertan – Mediaș – Turda – Cluj

A treia zi se anunță una plină. În plus, filmul își cam cere drepturile de vacanță, așa ca a venit timpul să ne îndreptăm către Cluj. Însă, ne oprim pe drum pentru o biserică fortificată, o înghețată sau un festival medieval. Prin urmare, traseul pentru ziua trei: Mălâncrav – Biertan – Mediaș – Turda – Cluj.

După un mic dejun sănătos, lăsăm Saschizul în urmă și ne reluăm excursia. Știm deja: călătorului îi șade bine cu drumul. Așadar, să o luăm încet din loc.

Prima oprire: Mălâncrav.

La vreo 40 de minute de Saschiz, intri pe un nou drum de țară cu peisaje contradictorii: de la verdele superb al dealurilor, la casele dărăpănate și șoseaua plină de gropi, ajungem în Mălâncrav. Satul e la mai bine de 10 km de orice drum național. Într-o fundătură. Așa că trebuie să ai ceva răbdare până ajungi.

Aici aveam doua obiective: biserica fortificată și Conacul Apafi. Știam de acest sat de câțiva ani de când citisem niște articole despre fundația Mihai Eminescu, patronată de Prințul Charles. Și am zis că nu putem rata. Știți cum e vorba aia: dacă i-a plăcut chiar și prințului.

Lași mașina la baza dealului și urci treptele către biserică. Pentru a intra însă ai nevoie să iei cheia de la casa cu numărul 307 (este cumva vis a vis de biserica, trebuie sa treceti canalul). Sau să fie duminică și să ai norocul să ajungi chiar atunci când se ține slujba (în limba germană, începând cu ora 10:00). Noi nu am mai avut răbdare. Era foarte cald. Iar soarele ne-a refuzat orice încercare de a mai căuta casa 307. După ce am plecat ne-am dat seama și unde era.

În spatele bisericii evangheliste se află Conacul Apafi care arată superb. Restaurat de curând și introdus în circuitul turistic, acesta datează din secolul al XV-lea și a aparținut principelui Mihaly Apafi. Ce poate fi mai fain pentru o vacanță decât să stai într-un un conac luxos doar pentru tine, fix în vârf de deal, rupt de toată lumea. Uitând de gălăgia urbană, aici poți asculta muzica și poveștile epocilor de altă dată.

Poți să-l vizitezi. Iar dacă vrei să vezi cum este înăutru, trebuie să plătești un bilet de 5 RON. Iar dacă vrei să te simți ca în povești, poate ești tentat să și înnoptezi aici. Conacul poate caza 9 persoane în 4 camere duble şi una single.

A doua oprire:  Biertan.

Ne întoarcem pe drumul principal și ne îndreptăm către perioada medievală. Biertanul ne întâmpină călduros (la figurat, dar mai ales la propriu). Aici, toate ulițele duc, de mai bine de 500 de ani, în centrul localității, lângă cea mai mare biserică fortificată din Transilvania. Și după ce m-am bucurat să văd mulți turiști la Sighișoara, trăiesc din nou același sentiment.

Ascult zâmbind germană, engleză și spaniolă. Și după ce îmi cumpăr bilet (10 RON), urc treptele din tunelul care iese în curtea din fața bisericii. Pe lângă altarul impresionant și orga împunătoare, biserica pare să ascundă multe povești alte timpurilor apuse.  Astăzi, nu întâmplător cetatea fortificată de aici este una dintre cele mai cunoscute din Transilvania, aceasta pare să trăiască în bună parte din energia turiștilor care i se plimbă pe ulițe. Localitatea a fost printre primele așezări germane de sași din Ardeal, iar acum este plină de pensiuni. Din ce am văzut, o noapte de cazare în zonă costa aproximativ 200-300 RON/noapte.

La finalul opririi în Biertan am mâncat o înghețată de la un mini market din sat. Perfectă alegere dacă vrei să te răcorești puțin. Soarele nu prea ne-a dat pace.

Până la Cluj, ne oprim pentru o cafea și o întâlnire medievală în Mediaș, dar și o plimbare prin salina de la Turda.

Curiozitatea ne-a împins să facem o scurtă oprire la Mediaș. Deși nu era deloc în plan, nu am regretat deloc decizia. Recunosc de la bun început: m-a surprins plăcut orașul. Foarte cochet, îngrijit și curat, Mediașul mi s-a părut o plimbare faină printr-o epocă medievală adaptată (nu în întregime) la vremurile moderne. Oamenii mi-au părut că nu se grăbeau nicăieri. Liniștiți. Calmi. Asemenea lor, molcom ne-am băut și noi cafeaua în centrul orașului. Am făcut o scurtă plimbare prin interiorul cetății fortificate. Și ne-am oprit pentru o secundă să admirăm vestimentația cavalerilor medievali, participanți la festivalul din centrul Mediașului.

În final, până la Cluj nu mai era decât un pas. Nu aveam cum să ajungem aici fără să ne oprim și la salina de la Turda. Prea multă lume o lăuda. Și prea multe poze văzusem. Așadar, am ajuns. Biletul este 30 RON. Și dacă ai avea o zi întreagă la dispoziție, ai avea ce face aici. După ce te plimbi prin toate camerele salinei. Și faci drumul care leagă cele două ieșiri. Îți iei inima în piept și te hotărăști să cobori. După ce îți tragi puțin sufletul, îți dai seama că acolo nu te vei plictisi: ping pong, biliard, o plimbare cu bărcuța. Ai de unde alege. Și nu uita, revervă-ți puțină energie și pentru plecare: ai de ales între a sta la o coada imensă pentru lift sau a urca vreo 15 etaje pe scări. Eu am ales scările. Sănătate.

La Cluj ne aștepta TIFF-ul ?.

Dar despre Cluj vorbim data viitoare.

………….

Citește aici și ce am făcut în prima zi. Ziua 1: Prejmer – Sfântu Gheorghe – Măieruș – Saschiz.

Citește aici și ce am făcut în a doua zi. Ziua 2: Saschiz – Cetatea Rupea – Viscri – Sighișoara.

Citește aici și ce am făcut la Cluj, în ziua 4.