Victoria fețelor zâmbitoare: CSM București – Esbjerg 33-25

A inceput sezonul si pentru CSM Bucuresti. Dupa jumatate de an competitional nu foarte convingator, vedem luminita catre Budapesta. Si spun asta in contextul in care inca o asteptam pe Line Jorgensen de care echipa are foarte mare nevoie. Mai ales ca astazi am avut o prima repriza fara un intern de mana stanga (dar am avut o solutie buna: Gnonsiane Niombla a jucat bine pe pozitia aceasta).

Am avut cea mai clara victorie a sezonului international, dar sa fim realisti si sa ne vedem si adversarul. Astazi Esbjerg nu ne-a pus nicio problema, lucru absolut normal daca avem si anul acesta pretentii de Final Four. Totusi, danezele nu sunt nici Gyor, nici Vardar, nici macar Larvik, ca sa fim cel putin indulgenti. Deci, o victorie absolut normala de care CSM Bucuresti avea mare nevoie. Nu doar pentru a urca pe locul patru in grupa, ci si pentru a mai scapa de presiunea pe care rezultatul incredibil de anul trecut o pune pe actualul sezon.

Meciul de astazi s-a remarcat, pe langa victorie si prin urmatoarele:

• intr-o sala mica (meciul s-a jucat in Sala Dinamo din cauza partidei de Fed Cup Romania – Belgia) avem galerie si suporteri care aplauda, asa cum este normal, atunci cand jucatoarele adverse se ridica dupa o accidentare
• chiar daca este o sala frumoasa, tot nu este acasa
• galeria a cantat “O dorinta sincera, Romania libera” (interesant, nu?)  #rezistam
• fetele au zambit din nou in timpul meciului si au facut glume intre ele

I’m only human, after all

In sfarsit echipa are extreme si jucam cu ele. Cand ai cele mai bune extreme din lume, este cel putin curios daca nu gandesti un sistem prin care sa le folosesti. Daca ati vazut meciul cu Larvik, stiti la ce mai refer. Astazi am avut extreme. Dar si Carmen si Majda sunt oameni. Carmen a inscris cele mai multe goluri azi (6), dar a si ratat cateva faze. La fel si Majda (3 goluri).

Linnea, lancea noastra pe contraatac (2 goluri pe contraatac). Tot ea duce greul echipei. Dar sa tinem cont de o chestie: creierul apararii este si el om.

Echipa are inca probleme in atac. Are inca nevoie de luciditate si claritate. Si sa nu uitam ca meciurile (mai ales cele importante) se castiga cu apararea. Este nevoie si aici de mai multa concentrare, comunicare si organizare. Iar poarta are nevoie de incredere si sustinere.

Sa fie oare oameni si fetele de la Gyor (Gyor – Larvik 27-27)? Si fetele de la Buducnost (Buducnost – FTC-Rail Cargo Hungaria 25-33)?

Intra Bazaliu, se vede viitorul

Bianca trebuie sa isi acorde timp pentru a creste, incredere pentru a cunoaste succesul si intelegere pentru a trece peste nereusite. A crescut foarte mult in acesti doi ani si probabil ca ar trebui sa i se dea mai multe minute. Dar ea inca mai are multe de “furat” de la colegele ei. Sa ne gandim doar ca le are pe Mica, Camille si Linnea langa tine, asa ca poate sa invete aparare pe paine. Important este sa isi dea timp pentru a ajunge viitorul star al echipei nationale.

CSM Bucuresti – Esbjerg 33-25, in imagini